See you in hell peal!

Bagheta mi s-a invartitit in aer blestemand oponentul insa nu am reusit sa ma feresc la timp de o a doua vraja. Frate, chiar asa? Acum s-au gasit sa atace scoala? Sange imi curge din brat si picior si totusi inca mai pot sa lupt.
-Ti-ai gasit prost momentul Silver!
Ii spun printre dinti celui care mai mult ca sigur este capul a tot ce se intampla aici.
-Directoare Snow, nu cred, e timpul perfect sa te vad pe tine moarta.
Imi dau ochii peste cap si incerc sa il dezarmes dar nu imi iese.
-See you in hell asshole!
Bagheta mi-a sficuit aruncand criucio pe el, insa in urmatorul moment totul s-a facut negru.

Tresar si ma ridic in sezut derutata, unde naiba sunt? Ce s-a intamplat? Ma stramb din cauza durerii din stomac si ma las sa cad pe perne. Oare cum s-a terminat totul? Urasc cand mi se intampla chestii ca asta. Eu nu trebuia sa cad, trebuia sa imi apar elevii. Drace!!

Aflase de ea, si nu apucase sa ajunga la timp la scoala. Maraii incet si fugi spre spital. Spre norocul lui se aflase pe langa, deci nu ii luase mult. Zece minute si se afla pe coridoarele spitalului.
Simti acel impuls, ce il facuse sa isi inclesteze maxilarul si sa se calmeze, inainte sa faca o prostie.
-Serios? Chiar iti bati joc de mine? Intreba.
Nu stia nici el cu cine vorbeste, ce face si toate cele. Marai iar, afland unde era salonul ei. Nu o mai vazuse de atunci, de cand mai avusese putin si tanara il blestema.
Isi dadu ochii peste cap si offa iar.
Era un tic, care il enerva , dar nu putea sa scape de acel tic. Intra in salon si o privi.
-Stai calma ca deabia te misti. Spuse calm din usa.
Pasi calm in salon apoi si o privi. Nu mai zise nimic acum, pur si simplu se astepta sa fie dat afara din salon in orice moment.

Exact de asta mai aveam eu nevoie!! Imi dau ochii peste cap si ma las sa scot un sunet nemultumit. Nu inteleg, din seara aia nu l-am mai vazut si uneori m-am intrebat daca totul nu a fost cumva un vis si el a fost doar rodul imaginatiei mele.
-Ce cauti aici?
Nu pot sa nu observ cum vocea mea este extrem de ragusita. Oare cat timp am stat inconstienta.
Nu inteleg ce mai cauta el aici, adica ma lasa asa blata si nici macar nu mi-a lasat un bilet sau ceva.
Imi inchid ochii si imi trec limba peste buzele-mi uscate. Nu exista apa pe aici sau ce?

Se oprise aproape de patul ei si lua paharul de pe noptiera, dandui-l.
- Am venit sa vad daca nu ai murit. Spuse ironic. Ce naiba pot cauta aici? Logic ca am venit sa ye vad, nu am ajuns la hogwarts. Spuse calm.
Ii atinse obrazul, si schita un zambet slab.
-Imi pare rau ca am plecat asa in seara aia, dar a intrevenit ceva si a trebuit sa fiu si eu prezent. Spuse calm.
Nu putea sa ii zica de ce plecase, si oricum stia ca il ura pentru tot ce ii facuse atunci. Ofta iar.
Simti acel impuls de a o saruta , dar isi stapani orice gand de genul.
Cadea dintr-o extrema in alta, nici cum nu era bine pentru el. Daca era cu ea, avea sa o raneasca, daca nu era cu ea, se ranea pe el.
Era mult prea complicat. Ofta iar, si o privi in ochi.
-Cum te simti? Intreba serios si ii za
mbi bland.
Simti cum isi dadea doua palme singur. El nu zambea bland, niciodata. Cauta in strafundurile mintii ziua in care mai zambise asa, dar nu isi amintea acea zi , pentru ca nu se intamplase pana atunci.

Mda a intervenit ceva, sa i-o spuna lui Mutu' nu mie. Imi dau ochii peste cap si i-au paharul de apa din mana lui umezindu-mi usor buzele.
-Extazic.
Ii raspund la intrebare, categoric ironica fiind. Cum naiba pot sa ma simt daca zac dracului pe un pat de spital fara sa stiu ce se intampla la castel, ce s-a intamplat defapt, daca e ranit cineva. Ahh urasc sa fiu neputincioasa.
Cert e ca zambetul lui ma topeste definitiv. Urasc ca are efectul asta asupra mea. Imi musc buzele si imi mut privirea de la el, vreau atat de mult sa ii mai simt buzele peste ale mele inca odata..
Stiu ma gandesc numai la prostii, din moment ce a plecat mi s-a facut foarte clar lucru ca nu insemn nimic pentru el.

- Mda, hai sa lasam ironia deoparte. Nimeni nu a fost ranit, in afara de tine. Spuse calm privind-o.
O prinse calm de barbie, usor delicat si o facuse sa il priveasca in ochi. Ii pasa de ea, desi fusese un nesimtiit, dar stia si asta.
-Imi pare rau, am fost un nesimtit. Spuse .
Nu era genul, carre isi cerea scuze, dar o facea cand trebuia si cand simtea el asta, desi niciodata nu recunoastea.
Ofta incet si continua sa ii zambeasca bland.
- Toti sunt ingrijorati pentru tine, dar au trebuit sa ramana la castel, ca sa linisteasca lucrurile pe acolo. Am plecat pentru ca suntem pe urmele celor care au atacat castelul, si eu a trebuit sa fiu prezent, asltfel nu as fi plecat.spuse serios.
Vorbea la cel mai sincer mor posibil si spera ca tanara sa il creada. Putea sa ii arate si scrisorile primite daca chiar dorea dovezi din partea lui.
- Si in plus, nu sunt genul de persoana care lasa o femeie frumoasa singura. Continua.
Ii saruta fin obrazul, dandu-i drumul la barbie acum.
-Incearca sa te odihnesti, ai nevoie ca sa iti revii cat mai repede. Ma vei gasi tot aici cand te trezesti scumpo. Spuse pe un ton calm si sarmant.

Inima mi-a luat-o la giana cand am simtit buzele lui pe obrazul meu, Doamne ma face sa ma simt ca o adolescenta ne experimentata si asta nu imi convine.
-Nu vreau sa dorm, nu mai pot si oricum e cel mai probabil sa am un cosmar.
Ma bosumflu ca un copil de cinci ani si imi trag mai tare patura peste mine. Aproape pana la gat.
-Se pare ca nu o sa scap niciodata de ei.
Oftez, ei toti ma urasc din cauza faptului ca n-am vrut sa ma alatur lor si am ales sa fiu directoarea hogwarts.
Dar pe barba lui Merlin nici daca ma amenintau cu moartea nu aveam de gand sa cedez.

-Ba da, vei scapa de ei. spuse oftand.
Rase cand o vazu cum se bosumfla, parca era un copilas de gradinita, dar asta il atragea la ea.
Isi musca buza subtil si se aseza pe scaunul de langa patul ei privind-o calm. Nu stia ce sa mai zica acum.
Faptul ca isi calcase pe orgoliu pentr ea, era ceva prea mult pentru el, dar nu mai conta acum, sau cel putin asa credea.
Ofta din nou.
-Faci mai rau ca un copil de cinci ani stii? intreba amuzat privind-o.

-Heeeei eu sunt cea ranita aici.
Imi dau ochii peste cap si il privesc inocenta. Nu stiu cumt poate fi al de sus atat de dur cu mine. Adica cu ce am gresit de ma tortureaza cu un barbat parca scluptat dupa infatisarea zeilor greci.
Pur si simplu nu pot sa nu ma simt insignifianta in fata lui. El arata atar de frumos si rapitor, pe cand eu sunt banala. Nici nu ma mir ca nu este nimic intre noi.
-Nu esti singurul care are secrete stii? Si sunt mai mult ca sigura ca nu scap de ei.
Asta mi-au spus cand am refuzat sa ma alatur lor, si sunt mai mult ca sigura ca isi vor indeplinii promisiunea.

Incepuse sa rada pe bune cand o auzi si ofta incet.
-Vai si amar. spuse usor amuzat.
Nu avea ce sa comenteze mai mult, pur si simplu ii uimea felul in care tanara se putea comporta. Parea un copilas ceea ce pe brunet il topea la cel mai mare nivel.
Se abtinu sa nu isi dea o palma pe bune si ofta apoi , privind-o calm.
-Serios, ai incredere in mine va fi bine. spuse.
Se apleca usor peste ea, dar nu o saruta. Nu se simtea in stare sa o faca din nou sa sufere, plus ca ii pasa de persoana ei ceea ce nu se intampla des, la el care nu mai simtise ceva pe bune de ceva vreme.

Ochii mi se inchid automat cand am zarit apropierea lui, insa nu s-a intamplat nimic, imi vine pur si simplu sa ma ridic si sa il plesnesc, chiar trebuie sa ii spun eu ca vreau sa ma sarute? Chiar vrea sa vada cat de disperata sunt dupa buzele lui? Cat de mult vreau sa il simt pe el?
-Nu incerca sa ma convingi pentru ca nu o sa dorm, in plus durerile astea nu ma lasa deloc.
Imi dau ochii peste cap si oftez, puteam sa jur ca nu o sa faca nimic, pur si simplu nu am place, ce semn mai bun ca asta vreau?
Incep sa clipesc des ca sa nu las lacrimile sa cada pe obraji si defapt daca ma gandesc mai bine poate ca pot sa fac ceva, am apast brusc butonul de langa pat si o asistenta intra brusc in camera si imi injecteaza in perfuzie ceva, probabil un somnifer, am simtit cum o amorteala ciudata imi inunda trupul si am inchis ochii, lasand o singura lacrima sa cada, apoi somnul m-a cuprins in mrejele lui magice.

Stia ce isi dorea tanara de la el dar nu se simtea in stare.
-Frumoasa mea... sopti brunetul.
Isi aseza degetele calde pe obrazul ei si o saruta incet simtind fiori in tot corpul.
Ce simtea pentru ea era ciudat iar brunetul nu isi putea explica de ce o placea asa mult . De ce simtea nevoia sa fie in preajma ei? Tot ce simtea era ciudat pentru el , dar si placut in acelasi timp.

Nu pot sa zic ca am dormit bine, corpul da imi era in repaus dar mintea mea cauta in continuare raspunsuri, nu stiu de ce inca ma mai gandesc la el, nu trebuie m-a ranit odata, o sa faca si a doua oara. Atunci de ce simt ca daca el dispare de data asta eu nu mai pot sa merg mai departe?
Imi deschid ochii intr-un sfarsit si ma aflu intr-o bezna totala, se pare ca am dormit toata ziua. Privesc in jurul meu si nu il vad..a plecat?
Oftez si imi pironesc privirea pe tavan si incep sa ma joc cu cearsaful de la patura cu care eram invelita.
Mda trebuie sa recunosc, sa ma trezesc singura in salon se simte mai naspa ca niciodata.

Nu a vrut sa plece dar pana la urma a fost nevoit. Isi musca buzele aflandu-se in biroul lui si privea aiurea. Se gandea doar la ea si nu intelegea de ce. Pur si simplu ce simtea pentru ea era prea mult.
-Esti ocupat ? intreba o voce feminina .
Isi ridica privirea asupra siluetei ce isi facuse simtita prezenta in biroul lui.
-Nu e un moment atat de bun . spuse pe un ton sec si rece.
Chiar ca nu avea chef de nimeni acum si clar o va lua razna daca va continua sa se minta singur.
- Ok plec atunci. spuse.
Cand usa se inchise in urma ei brunetul ramase singur si ii placea asa acum.

Perfect, mai perfect de atat nici ca se poate, dupa ce ca ieri am fost lasata balta din nou fara nici o explicatie, acum aflu ca nu pot sa plec inca din spital pentru ca, coasta mea inca trebuie reparata si trebuie sa mai beau inca odata potiunea aia care imi face stomacul sa se intoarca pe dos. Imi dau ochii peste cap si ma las sa cad pe perne, mai devreme m-a vizitat Karlos sa imi explice cum stau lucrurile la Hogwarts, este un director minunat si ma bucur ca sunt colega lui. Si cum ma simt un pic mai linistita ca totul e bine acolo cred mai pot sta cateva zile in spital, insa simt pur si simplu ca mor aici de plictiseala. Si dupa vizita lui Aleksander imi vine sa imi i-au campii, fac ce fac si tot la el ma gandesc.
Nu pot sa evit sa nu si asta ma face sa ma simt din ce in ce mai prost, vreau atat de mult sa mi-l sterg din minte, vreau ca totul sa fi fost un vis urat si sa il inchid intr-un colt al inimii mele.

Ziua trecea greu pentru el, de cand tanara era in spital se simtea ciudat. Era pierduta in gandurile lui, si parca toata lumea avea ceva cu el. Ofta incet, privind in gol pentru cateva clipe.
Trebuia sa faca ceva , dar nu stia inca sigur ce. Isi musca buzele si se ridica. Facuse un buchet mare de trandafiri rosii si pleca spre spital.
Mergeea linistit pe holurile spitalului, ajungand la locul cu pricina. Trase aer in piept si deschise usa salonului privind-o pe tanara.
-Cum te simti? intreba curios.
Ii puse buchetul pe pat langa ea si schita un mic zambet. Se simtea ciudat sa se afle acolo, dar facea tot posibilul sa ramana calm si cum era el deobicei, nu sa se schimbe din nou, ca nu va rezolva nimic, decat sa se simta mai rau si sa se raneasca singur.

Ma uit la buchetul de trandafiri rosii ca sangele si nu stiu ce sa zic, s-a intors de ce? Adica de fiecare data cand ma hotarasc sa il uit si sa dau dracu' tot ce simt pentru el apare ca si cum mi-ar amintii ca nu sunt capabila sa il uit. Frate asta devine categoric mult prea fustrant, ma deruteaza, ma face sa ma simt ca intr-un labirint din care nu pot sa ies oricat de mult m-as stradui.
-Ce cauti aici?
Vocea imi este soptita si pe barba lui Merlin de vreau sa aflu raspunsul lui, doar ca nu stiu ce sa spun, nu stiu ce sa fac, prezenta lui imi da niste senzatii pe care nu pot sa le descriu si pe care asi vrea atat de mult sa nu le simt.
Bravo Heather, altceva mai bun de facut nu ai, decat sa te indragostesti ca proasta de cineva care nici macar nu este nasul tau. Bravo!

-Am venit sa vad cum te simti. spuse dand usor din umeri.
Isi trecu un deget pe obrazul ei si schita un zambet vag.
-Nu te-ai obisnuit sa apar pe cand nu te astepti? Sa iti dau gandurile peste cap? Sau sa fac asta. spuse.
Se apleca spre ea, si ii prinse barbia cu doua degete, sarutand-o brusc si usor animalic.
Nu ii mai pasa de nimic. Ii trebuise mult, dar acum era sigur de ce vroia si ca ea era totul pentru el. Pentru prima data in viata lui , recunostea ca tine la cineva si ca si-ar da viata pentru acea persoana.
Schita un mic zambet in sinea lui, dandu-i drumul la barbie, dar continua sarutul.

Inima mi s-a oprit pentru cateva secunde cand i-am simtit buzele peste ale mele? Ar fi bine sa nu visez asta!
M-am lasat dusa de val si mi-am dus mainile bandajate dupa gatul lui tragandu-l mai aproape.
Sarutul lui imi trimite parca fiori de electricitate in tot corpul si tot ce vreau este sa fie al meu pentru totdeauna, cer pea mult? Probabil ca da insa acum nici ca imi pasa.
I-am lins usor buza de jos si cand mi-a dat cale libera mi-am introdus sfioasa limba in gura lui.
Dumnezeule sa il sarut pe el e ca si cum as fi baut din cea mai buna ambrozie, ca si cum m-as fi imbatat cu dulceata buzelor lui.
M-am desprins din sarut cand am simtit ca raman fara aer si mi-am sprijinit fruntea de a lui.
-Ti-a luat cam mult sa faci asta din nou..

-Ehhh, bucura-te ca nu a durat si mai mult. spuse amuzat.
Ii zambi bland, stand langa ea acum pe pat si ii mangaie obrazul in continuare. Nu stia de ce, dar ceva ce simtea acum era ciudat.
Ofta usor si ii saruta fruntea.
-Odihneste-te, ai nevoie sa pleci din spital. spuse zambind bland. Promit ca de data asta nu mai plec. continua.
Avea de gand sa se tina de cuvant, sa fie acolo si cand tanara se va trezi, orice s-ar intampla nu va pleca.

Ii i-au mana de obrazul meu si imi impletesc degetele cu ale lui,am rosit ca naiba si mi-a muscat buza.
-Nu vreau sa dorm, la urma, urmei poate ca asta e un vis deci nu vreau sa ma trezesc.
Ii privesc fata infometata, este atat de frumos incat de cele mai multe ori ma lasa fara aer, este ceva la el care ma atrage fara sa opun rezistenta.
Imi mut privirea la trandafirii care sta intre noi si zambesc, mi-a adus trandafiri, nici un baiat nu a mai facut asta pentru mine, ca sa fiu sincera pentru nici un barbat nu am simtit ce simt pentru el.
Este unic, este ceva ce nu pot explica, este o senzatie care ma face sa cred ca am calcat in rai.
-Nu vreau ca totul sa fie un vis.. nu vreau..

-Iubita nu e un vis este realitate. surase.
Pana la urma era totul real deci nu mai conta nimic pentru el acum.
Ofta incet si se aseza langa ea atingandui obrazul.
-Imi pare rau ca te-am ranit. spuse invet.
Chiar se simtea vinovat ca o facuse sa creada ca nu ii pasa de ea.
Nu era genul care sa isi arate sentimentele si clar nu era genul de tip care sa isi calce pe orgoliu si totusi o facuse pentru ea si asta era de neinteles din punctul lui de vedere. Schita un mic zambet slab ladand-o balta pana la urma sa se mai contrazica singur.

Imi musc buzele si imi ridic mana in care aveam perfuzia si i-am mangaiat fata, Doamne cat poate sa fie de frumos, nu poti sa nu il adori.
-Sa nu ma parasesti...niciodata!
Clipesc si ma ridic sa elimin spatiul care este intre noi si imi lipesc buzele de ale lui.
In momentul in care sarutul nostru naste simt cum tot corpul meu se relaxeaza si cum fiori calzi imi bantuie stomacul. Ma face sa simt atatea sentimente noi, ma face sa vreau sa fiu cu el toata viata. Asta e dragostea? Pentru ca daca da, nu vreau sa mai scap vre-odata de ea, este cel mai frumos sentiment pe care l-am simtit vre-odata.

-Nu te voi parasii niciodata. spuse zambind incet.
Se simtea incredibil cand o saruta, atingea si tot tacamul. Zambi incet continuand sa o sarute ca si cum ar fi fost ultima zi in care o vedea.
Asa simtea ca si cum maine nu o va mai vedea dar acum nu ii mai pasa de nimic doar de ea.
-Voi fi langa tine tot timpul, promit ca nu ma vei pierde niciodata. spuse zambind bland.
Ii mangaie usor obrazul si tandru fara sa mai conteze nimic acum.